# started 2014-09-02T08:17:42Z "La littiratura veni viduta supratuttu comu un gruppu di testi. Li vari nazzioni ponnu aviri diversi littiraturi, comu scoli filusòfichi o pirìudi stòrici. La Bibbia, l'Iliadi e l'Odissia e la Scola Siciliana cuincìdinu cu sta difinizzioni di tipi di littiratura. Cchiù ginirarmenti, na littiratura custituisci na ricolta di storî, puemi e cùntura chi pàrranu di certi argumenti. Nta stu casu, li storî, puemi o cùntura ponnu aviri o nun aviri attribbuti nazziunalìstichi. Littiratura Siciliana Littiratura Taliana"@it . "Spaccafurnu è na cità di 15.000 abbitanti a 30 chilòmitri di Rausa e 50 di Sarausa, canusciuta puru cu lu nomu italianu Ìspica. L'abbitanti si chiàmunu spaccafurnàri.Si trova a 170 metri supra lu liveddu dû mari e lu tirritoriu, quasi tuttu campagni, cumprenni Santa Maria dû Fucaddu cû 10 chilòmitri di spiaggia, la Marza, li pantana di Longarini e l'isula dî Puorri."@it . "Lu verbu ausiliari è unu:Aviri È chiamatu verbu ausiliari picchì aiuta lu verbu principali:Haiu manciatu Ntô Sicilianu, sti sprissioni fatti cu lu passatu pròssimu, nun si usanu o si usanu raramenti, mmeci si usa sempri, nta stu casu, lu passatu rimotu:ManciaiLi verbi sunnu organizzati a Coniugazzioni, e li coniugazzioni sunnu organizzati a Modi e Tempi. Ntô Sicilianu nun è nicissariu mèttiri lu pronomi pirsunali prima di lu verbu, picchì cu lu significatu di la prupusizzioni si capisci a quali pirsuna si rifirisci e siddu è singulari o plurali."@it . "Lu Tiatru è na forma di rapprisintazzioni artìstica."@it . "La storia è lu studiu dû passatu. Pi capiri chi havi successu ntô passatu, li stòrici stùdianu li libbra, li jurnali, li littri, la munita antica, li pitturi, e àutri ducumenti e uggetti antichi. L'archivî, libbrarî e musei ritèninu sti tipi d'uggetti ca li stòrici ponnu esaminàricci e studiàricci. Ccasutta putiti attruvari l'èbbichi principali dâ storia umana."@it . "Wikipedia (Vichipedia, scrivennu â siciliana) è na nciclupidìa lìbbira, scrivura nta tanti lingui e funziona senza scopu di lucru."@it . "La Corea dû Sud è nu statu di l'Asia orientali, di circa 40 miliuna d'abbitanti. Lu nomu veni dû fattu ca lu tirritoriu occupa la mità di sutta dâ pinisula Curiana. Seoul è la capitali.La Corea vinni divisa ntra la Corea dû Sud (capitalista) e la Corea dû Nord (communista) quannu finiu la sicunna guerra munniali ntô 1945. Sta divisioni addivintau cchiù difinitiva doppu la Guerra Coreana chi finiu ntô 1953."@it . "Giàcumu da Lintini (o Giacomo da Lentini o Jacopo da Lentini) nascìu a Lintini, Sicilia ntâ prima parti dû ducentu. Comu a Pier della Vigna fici lu nutaru a la curti di Fidiricu II di Hohenstaufen (Fidiricu I di Sicilia) a Palermu ntra lu 1233 e lu 1240. Veni ammuntuatu ntâ Cummedia e puru ntô De Vulgari eloquentia di Dante Alighieri. Giàcumu da Lintini è cunziddiratu lu cchiù cèlibbri e nfluenti dî pueti dâ Scola Siciliana. Secunnu ê studiusi fu iddu lu nvinturi dû sunettu. Scrivìu Amor è un sol desio che ven da core e Meravigliosamente un amor mi distringi . Murìu ntô 1246."@it . "Archimedi fu unu dî matimàtici cchiù mpurtanti di l'antichità."@it . "Ntâ grammàtica cû tèrmini aggittivu si ntenni ddi palori chi si agghiùncinu ô sustantivu pi dàri na qualitati o nu attribbutu. P'asempiu: La casa bedda. Lu muru àutu."@it . "Sarausa è na cità di 123.595 abbitanti ca si trova nta l'est dâ Sicilia, e capulocu da stissa pruvincia."@it . "Lu Natali è lu jornu di la ricurrenza di la nàscita dû Signuri. Li cristiani lu cèlibbranu lu jornu 25 di dicèmmiru.Nzinu a picca tempu fa, si pinzava ca sta data era cunvinziunali (schigghiuta, forsi, pi cuntrastari la festa pagana dû Sol invictus o dû diu Mitra) e chi lu Signuri Gesù Cristu avìa nasciutu nta n'àutru jornu di l'annu. Ultimamenti si scuprìu, grazzî a l'attruvata di li papiri di Qumran, ca è assai prubàbbili chi Zaccaría, maritu di Lisabetta e patri di Giuvanni Battista, ricivìu la visioni di l'àncilu, chi ci annunziava lu cuncipimentu di sò figghiu, ntô misi di sittèmmiru.Siccomu nta lu vancelu di Luca (1, 26) si dici chi l'àncilu annunziau a Maria lu cuncipimentu dû Signuri quannu sò cucina Lisabetta era ô sestu misi di gravidanza, chissu voli diri ca Maria cuncipìu a so Figghiu ntô misi di marzu. Novi misi doppu, 'n dicèmmiru, nascìu lu Bammineddu."@it . "La lingua siciliana eni na lingua rumanza (niulatina) parrata suprattuttu ntâ Sicilia, ma videmma a lu cuntinenti. Sparti ca lu sicilianu di Sicilia, li parlati miridiunali comu lu calabbrisi centru-miridiunali, lu salentinu (parratu nta tutta la pruvincia di Lecci, casi tutta chidda di Brìndisi menu Fasanu e Cisterninu), lu tarantinu miridiunali (parratu ntô sud di la pruvincia di Tàrantu) e lu cilentanu (parratu ntô Cilentu, Campania) sunnu puru di tipu sicilianu (appartèninu ô gruppu sicilianu). Sti parlati d'Italia miridiunali fannu parti dâ lingua siciliana 'n senzu largu.Ethnologue discrivi la lingua siciliana comu na lingua abbastanti distinta di lu talianu, tantu di putìrilu cunziddirari na lingua spartuta."@it . "Cu lu tèrmini cucina ci si voli rifiriri a ddi pràtichi e tradizzioni chi hannu a chi fari cu la cuttura e la priparazzioni di manciari e biviraggi. Sti pràtichi sunnu spissu nfruinzati di la prisenza nta un datu tirritoriu di li ncridienti e puru di la cultura spicìfica di li varî parti di lu munnu.La cucina taliana e chidda spicìfica siciliana sunnu ginirarmenti arricanusciuti ntra li cchiù megghiu di lu munnu."@it . "Puzzaddu (ca certi voti veni chiamatu U Puzzaddu, 'n talianu Pozzallo) è nu paisi di 15000 abbitanti ca s'affaccia ntâ costa sud dû mari Meditirràniu, a 35 chilòmitri di Rausa e 65 di Sarausa. Na vota era sulu nu paisi di piscatura, duminatu di na turri, la turri Cabrera, pi l'avvistamentu dê saracini, ca versu ô 1500 vìnniru spissu nnê costi siciliani pi mèttiri a ferru e focu î villaggi dâ costa. Oggi lu Puzzaddu è na cità ca si sviluppa principalmenti grazzi ô turismu e ô portu, ca è lu principali cullicamentu pi l'arcipèlacu di Malta.Nu pirsunnaggiu llustri dô Puzzaddu fu Giorgiu La Pira.Na bedda assuciazioni ca c'è ô Puzzaddu è â banna \"Vincenzu Bellini\" ca offri ê picciuotti n'oppurtunità, chidda di sunari e capiri comu liegghiri e scriviri â musica.Ô Puzzaddu s'attrova unu dî principali centra italiani pi l'accuglienza di l'immigrati clannistini agghicati via mari. Ntâ costa puzzaddisa, a l'estremu sud di l'Italia, sbarcunu ognui tantu barcuna di clannistini, ma puru li clannistini agghicati nti tutta la costa tra Vittoria e Portupalu, venunu smistatu ntô centru d'accuglienza puzzaddisi."@it . "La Finlandia è na ripubblica di l'Europa nordica. Veni limmitata dâ Svezzia, la Norveggia, la Russia e lu Mari Balticu. Dû 1995 fa parti di l'Unioni Europea. La lingua ufficiali è lu finlannisi."@it . "Klaipeda (n tudiscu Memel o Memelburg; n pulaccu: Kłajpeda) è lu sulu portu dû mari dâ Lituania ntô Mari Balticu. La cità havi 194.400 abbitanti (2002), avènnu arrivatu a avìrinni 202.900 ntô 1989. Oggi Klaipeda è nu mpurtanti portu pî traghetti, chî culligamenti a Svezia, Danimarca e Girmania. È situata vicinu â vucca dû ciumi Neman.Klaipeda havi na bidditta architittura nòrdica, sìmili a chidda ca si pò truvari ntâ Girmania, Ngriterra e Danimarca. Nnî sò parti custeri si trovanu paisi turìstichi pupulari comu Neringa e Palanga."@it . "Lu latinu è la lingua usata a Roma ntra lu sèculu VIII a.C. e lu mediu evu. Cu l'espansioni di lu mperu rumanu, lu latinu fu parratu nta tutta l'Europa, lu Mediu Orienti e l'Africa du Nord. Ccâ fini di lu mperu rumanu, lu latinu fu a matri di li lingui neolatini, e in particulari dô talianu, dû francisi, dû spagnolu, dû portughisi, dû rumenu, dû sicilianu, e nfluinzò puru lingui anglosassoni comu lu tidiscu e lu ngrisi, ca ancora oi cuntèninu tanti palori di orìggini latina."@it . "Pohjola è un postu a cui fa rifirimentu la mituluggìa fìnnica, idintificannu cu Pohja (ca significa \"Nord\") lu centru dâ terra dû Nord, la riggiuni pulari, e ntô regnu dû Kaleva, la terra dî Sami.Ntô munnu attuali Pohjola cumprenni tirritorî dâ Lapponia e di l'anticu Kainuu'. Pohjola pò essiri puru ntinnuta simpricimenti comu un postu mìticu, figurativamenti l'urìggini dû Mali, na luntana terra dû Nord, c'un friddu tirrìbbili, dunni vennu li malatìi e lu jelu. Pohjola è nimica di Väinölä — la terra di Kelava.Ntâ mituluggìa, la Signura di Pohjola è Louhi, na maara tinta cu granni putiri. Lu gran firraru Seppo Ilmarinen cria Sampo câ sò magia e cci la duna comu pagamentu pi maritarisi a sò figghia. Sampo è na macina maggica d'abbunnanza (comu la Cornucopia), chi pruduci abbunnanza pâ genti di Pohjola, ma lu sò cuperchiu rapprisenta la cappa cilestri, trapuntata di stiddi, chi firria ntunnu a la culonna cintrali dû munnu. Autri pirsunaggi di Kalevala circaru di maritarisi chi figghi fimmini di Pohjola. Chissi foru l'avvintureru Lemminkäinen e lu granni saggiu Väinämöinen. Louhi vulia d'iddi miracoli simili a chiddu chi fici Sampo, p'asempiu comu vinciri lu Cignu di Tuonela. Quannu un pritinnenti arrinescia âviri na figghia, si facìanu matrimoni e festi granni ntô saluni di Pohjola.Lu funnamentu di la culonna dû munnu, voli diri, li ràdichi di stu \"arvulu dû munnu\", si truvàvanu, secunnu la mituluggìa fìnnica, ntôn puntu appena appena passatu l'urizzonti sittintriunali, ntô Pohjola. La criazzioni di Sampo e lu sfruttamentu dâ sò abbunnanza dâ maara Louhi, ntô nternu di na granni muntagna ntâ zona cchiù scura di Pohjola; la lotta e la guerra dî genti dû sud pi libbirari Sampo e usarila pî propî bisogni, e la cunsiquenti ruttura di Sampo e la perduta di ddu mpurtanti cuperchiu (ca significa la ruttura di l'arvulu dû munnu ô polu nord) custituiscinu nzemmula lu nucleu di lu matiriali dû Kalevala."@it . "Nota disambigua - Siddu stati circannu àutri significati di Europa, viditi Europa (disambiguitati).L'Europa (ca si dicìa Auropa ntô sicilianu anticu e ca si dici Aropa ntô calabbbrisi centru-miridiunali) è lu cuntinenti di l'emisferu sittintriunali dilimitatu a occidenti di l'Ocèanu Atlànticu, a sittintriuni di l'Ocèanu Àrticu, a miridiuni di lu Mari Meditirràniu e l'Àfrica, e a orienti di l'Asia."@it . "L'arancìnu o arancina è una dî spicialità di la cucina siciliana ntra li cchiù canusciuti. Si tratta di na palla di risu, di 8-10 centìmitri, jincuta di na cumpusizzioni di sarsa, di furmaggiu picurinu, nu pezzu nicu di carni e, a voti, nu quartu di ovu duru o piseddi, lu tuttu misu a friiri nta l'ogghiu. Na vota ca lu risu pigghia lu culuri di n'arancia, si pô nèsciri e si pô manciari. La forma cancia a secunna di li zoni: ntâ zona di Palermu, pigghia la forma di na badduzza tunna e si chiama arancina; ntâ zona di Catania pigghia la forma di na palla pizzuta e si chiama arancinu.Lu pirsunaggiu di li libbra di Andrea Camilleri, lu cummissariu Montalbanu, è un manciaturi di arancini e fôru sti libbra a fari accanùsciri l'arancini nta tuttu lu munnu.A parti chidda tradizziunali, ci sunnu àutri tipi: ô burru, chî funci, chî spinaci, chî milinciani (chiamatu a la Norma, comu l'òpira immurtali di lu granni Vicenzu Bellini). A Palermu si usa puru farli duci pri la festa di Santa Lucia (lu 13 dicèmmiru) câ gianduja o câ ciccolatta."@it . "Albania AndorraAustriaBelgiuBielorussiaBosnia ErzegovinaBulgariaCipruCroaziaDanimarcaEstoniaFinlandiaFranciaGermaniaGiorgiaGreciaIrlannaItaliaIslandaLettoniaLiechtensteinLituaniaLussimburguMacidoniaMaltaMonacuNorvegiaOlandaPoloniaPortugalluRegnu unituRepubblica CecaRumaniaRussia pi so parti nzinu a l'UraliSan MarinuSerbia e MontenegruSlovacchiaSpagnaSloveniaSveziaSvizziraTurchia pi 10% dô so tirritoriuUcrainaUnghiriaVaticanuhe:אירופה#מדינות באירופה"@it . "L'Euru (€) e' la munita ca si usa nta 17 stati (di 27) di l'Unioni europea. Si cumponi di pìcciuli di 1, 2, 5, 10, 20, 50 cintèsimi, 1 e 2 euru, e di munita di carta di 5, 10, 20, 50, 100, 200 e 500 euru.N funzioni ntê banchi, a partiri dû 1999, cumincia a circulari ntô 2002 comu munita ùnica pî stati ca rispèttanu li paràmitri di Maastricht ca l'Unioni Europea si detti. N Italia l'euru pigghiau lu postu dâ lira.La Banca Cintrali Europea è responsàbbili di la gestioni econòmica di la munita.La forza e la mpurtanza di l'euro ha cunvinciutu diversi àutri nazzioni ca nun fannu parti di l'Unioni Europea, comu lu Montenegru, o lu Kossovu a usari l'euru. Autri stati europei, comu la Littonia, la Bosnia Erzegovina, la Bulgarìa usunu muniti chi hannu nu canciu fissu cu l'euru. Autri stati e tirritori ntô munnu, ma principarmenti 'n Africa, ùsanu lu francu CFA, na munita chi havi nu canciu fissu cu l'euru."@it . "Lu lamantinu (dâ famigghia Trichechidae, gèniri Trichechus , canusciutu puru comu lu manatì) è un mammìfiru acquàticu di granni diminzioni, a li voti nutatu comu vacca dû mari. Li trichèchidi sunnu diversi dî dugonghi pâ forma dû craniu e dâ cuda. Li cudi dî lamantini sunnu a furma di pinna,sìmuli a na racchetta, mentri chiddi dî dugonghi sunnu bifurcati.Si nùtrica d'erva e nfatti passa lamaiuri parti dû sò tempu pascennnu ntê acqui nfangati.Una dî speci (Trichechus senegalensis ) pòpula la costa africanaoccidintali, n'àutra (T. inunguis ) s'attrova supra la costa urientalidû Sud Amèrica, e na terza (T. manatus ) nni l'Indii occidintali,ntô Mari dî Caraibbi. Lu lamantinu dâ Florida è cunziddiratu dicertuni na specî distinta, ma ITIS lu cunziddira come nasuttaspecî di T. manatus, e oi chissa è la pusizzioni cchiù accittata.Pò arrivari a 4,5 metri o cchiù di lunghizza, e campa sia nna l'acquaduci sia nta chidda salata. Un tempu vinìa cacciatu pi l'ogghiu e pâcarni, ma oi è prutettu.Lu Lamantinu di l'Indi Uccidintali è na specî 'n pirìculu diestinzioni. Nun havi nuddu